Ana Usca: Alteori, în teoria pe care tocmai o produc şi profitând de unul dintre efecte, creşte bucuria revederii chiar în vreme de criză apăsată. De după ea, bucuria, nu se mai simte migrena… şi nu în teorie!
Vania: În unele împrejurări, preludiul pre-lungit asigură un deznodământ bogat, consistent şi, de ce nu, satisfăcător. Eu n-am intenţionat aşa ceva,… doar că am urmat, din neatenţie, altei împrejurări în care amânarea nu duce la nimic. O…f… degeaba!
Nimic nu-i degeaba Ioane. Simplu ca „buna ziua” – apesi pe „New post” – si lasi sa curga notele. Pot fi diferite sau aceleasi.
Nu le lasa sa se consume in liniste, ca-i pacat.
Andi Bob: … gândul acela, al visării, umbreşte virtualitatea acestui loc în care am găsit răgaz spre împlinirea unor ascunse doriri. Aici, mai mult decât aiurea, amân cât pot a scăpa din „condei” arătări cârne…
manon: … da, nimicul are menirea lui: „nimic nu e întâmplător!” Deocamdată mi-am făcut curaj să apăs pe „Submit Reply”, mai pompez să ajung şi la „New Post”… Altminteri, da, frumoase… oricum ar fi ele, zilele.
Bine v-am găsit, onorat să mă aflu în blogrollul dumneavoastră. Am efectuat şi eu operaţiunile tehnice necesare, cu toată plăcerea. La bună recitire, stimate domn!
Acorduri ce-mi suna a Malmsteen…. Nerv in contre-jour… Multumesc pentru postare… Cine bate griff-ul aici? Cozoroc blestemat, nu-l deconspira pe funtwo…
Bun venit, chiar se resimţea un gol în blogosferă!
ApreciazăApreciază
Să urăm şi de pe un blog mai sobru…
ApreciazăApreciază
Petrecerile de 1 mai au adeseori efecte secundare: migrene, bloguri noi…
ApreciazăApreciază
care eu team trecut în blogrol-l !
ApreciazăApreciază
Hello… 🙂
ApreciazăApreciază
Ma uit la tine si-ti aud muzica.
La cit mai multa muzica, si la final sa-ti auzim si glasul.
ApreciazăApreciază
Vania [sobru]: Mulţămim, să fie cu folos!
ApreciazăApreciază
frenchmaria: …la muzică, fără glas, numai o ureche formată ajunge! Veni-va şi glasul, crescendo…
ApreciazăApreciază
Ion Dascălu: …hello-ello-llo-lo-o…!
ApreciazăApreciază
George Onan: mu-l ‘ţum(e!)’s c! Şi-i ieu…
ApreciazăApreciază
Ana Usca: Alteori, în teoria pe care tocmai o produc şi profitând de unul dintre efecte, creşte bucuria revederii chiar în vreme de criză apăsată. De după ea, bucuria, nu se mai simte migrena… şi nu în teorie!
ApreciazăApreciază
Vania: Nădăjduim să fi plinit chiar golul potrivit, şi nu cu alt gol!
ApreciazăApreciază
WordPress deja (în)cântator, ia uite ce spusei
„…la muzică, fără glas, numai o ureche formată ajunge! ”
fain de tot Ioan 🙂
ApreciazăApreciază
manon: … „tace şi face” cu adevărat, chiar „de tot”, numa’ mutu’! Altminteri, cum am scris: crescendo. Aşa să-mi ajute Dumnedzău, drăguţu’!
ApreciazăApreciază
Pingback: Rătăcind în Ahaia « AndiBob’s Blog
Între timp, noi am ajuns la postludiu…
ApreciazăApreciază
Bun venit Ioane. Pe cand auzim si muzica?
ApreciazăApreciază
Vania: În unele împrejurări, preludiul pre-lungit asigură un deznodământ bogat, consistent şi, de ce nu, satisfăcător. Eu n-am intenţionat aşa ceva,… doar că am urmat, din neatenţie, altei împrejurări în care amânarea nu duce la nimic. O…f… degeaba!
ApreciazăApreciază
Nimic nu-i degeaba Ioane. Simplu ca „buna ziua” – apesi pe „New post” – si lasi sa curga notele. Pot fi diferite sau aceleasi.
Nu le lasa sa se consume in liniste, ca-i pacat.
Zile frumoase…
ApreciazăApreciază
Andi Bob: … gândul acela, al visării, umbreşte virtualitatea acestui loc în care am găsit răgaz spre împlinirea unor ascunse doriri. Aici, mai mult decât aiurea, amân cât pot a scăpa din „condei” arătări cârne…
ApreciazăApreciază
al2lea: Bun găsit! …răbdare, ca şi până acum: caut un chip în care să se şi audă, desigur melodios, gândurile agăţate aici. Mulţumesc!
ApreciazăApreciază
manon: … da, nimicul are menirea lui: „nimic nu e întâmplător!” Deocamdată mi-am făcut curaj să apăs pe „Submit Reply”, mai pompez să ajung şi la „New Post”… Altminteri, da, frumoase… oricum ar fi ele, zilele.
ApreciazăApreciază
Multam pentru gentila vizită de azi…
(Noapte bună)
ApreciazăApreciază
Andi: Răspunzând invitaţiei tale, am rămas cu bucuria împărtăşirii de vârfurile de gând adiind seara. Seară bună, în pace…
ApreciazăApreciază
Bine v-am găsit, onorat să mă aflu în blogrollul dumneavoastră. Am efectuat şi eu operaţiunile tehnice necesare, cu toată plăcerea. La bună recitire, stimate domn!
ApreciazăApreciază
Lisandru Cristian: Bine ai venit, e loc pentru tătă lumea… cu ce pot, servesc!
ApreciazăApreciază
Păcat că e doar poza. Nu se aude cântecul!
ApreciazăApreciază
Zamfir: Mulţumesc pentru vizită, iar cântecul într-adevăr nu se aude… decât ceva mai la vale.
ApreciazăApreciază
Sa „vedem” cum luneca pe corzi… Astept…
ApreciazăApreciază
paul: o mostră de alunecare ai aici, eu mai exersez …la rece
ApreciazăApreciază
Acorduri ce-mi suna a Malmsteen…. Nerv in contre-jour… Multumesc pentru postare… Cine bate griff-ul aici? Cozoroc blestemat, nu-l deconspira pe funtwo…
ApreciazăApreciază
paul: Mulţumesc pentru vizită!… „Canon” – Pachelbel este baza, mai multe n-am căutat. Mai poftim, poate şi la un ceai, o icră, ceva…
ApreciazăApreciază
Oricand ma pot afunda intr-un pahar de vorba… Nici cel de vin nu e de lepadat… Multam enorm…
ApreciazăApreciază
paul: Să fie, atunci un vin cuvântător!… sau un cuvânt îmbătător, sau cum o fi să se aleagă la vremea aceea, lăsând mereu loc…
ApreciazăApreciază
For …
…curiozităţi
…ludiu no. 2
…ludiu
Cântec îngânat
Preludiu
Magdammus says …
Ooooh , Ma , Oooh Pa
Must the show go on?
Ooooh, Pa. Take me home
Ooooh, Ma. Let me go
There must be some mistake
I didn’t mean to let them
Take away my soul.
Am I too old , is it too late ?
Ooooh , Ma , Ooooh Pa ,
Where has the feeling gone ?
Ooooh , Ma , Ooooh Pa ,
Will I remember the songs ?
The show must go on.
Pink Floyd – ”The show must go on”
ApreciazăApreciază
Magdammus: Dacă aşa spui, bag samă că aşa şi vreai. Atunci, aşa să fie!…
ApreciazăApreciază
@Ioann: Auzim , veghem , comentăm , evoluăm , cetim … bloggerim !
ApreciazăApreciază
Magdammus: CREŞTEM!… cu/fără folos pentru noi, pentru alţii, mai iute, mai mulcom, MAI trece timpul…
ApreciazăApreciază