Fără premii

Am aici, ca pre-text, un text care tre’ „băgat” într’un con-text şi găsit autorul:

„Muritorii admiră roata şi aburul, uitând în primul rând să admire inteligenţa elastică pe care le-am hărăzit-o. Orice aşa-zisă invenţie există virtual în lucruri. Inteligenţa numai o degajează, când a sosit ora. Oamenii fac caz mare, astăzi, de abur, pe care au să-l întrebuinţeze ca să mişte roţile. Mâni vor găsi electricitatea, transformând-o în lumină. Va veni un timp când se vor vădi şi undele cărora ei le vor spune herţiene. Infinitul posibilităţilor şi forţelor va rămânea încă întreg când ei vor socoti că sânt aproape să-l istovească. De câte ori vor degaja ceva, vor fi în situaţia copiilor care găsesc un obiect şi-şi închipuie că e al lor. Cu cât vor înainta spre insondabil vor avea iluzia că sânt ei totul; pe când în realitate totul e esenţa eternă din care ei deţin numai o infimă scâteie. Cu cât se lărgeşte domeniul a ceea ce numesc ei ştiinţă, cu atât mai mult ar trebui să înţeleagă forţa supremă. S-au mărginit să-mi dea un nume, să mă imagineze bătrân cu barbă, nu ştiu de ce; să-mi acorde o tovărăşie ca cea din prezenta anecdotă, să puie în sama mea poveştile revelaţiilor, când lumina le-am acordat-o pentru o înţelegere mai înaltă. (…)

Când undele herţiene duc imaginea şi sunetul în eternitate şi-n nesfârşit, singurul gând care te mai poate preocupa este numărul nesfârşit al altor combinaţii care pot vădi cândva omul. Nu se vor putea vădi toate, căci omul va trece. Cele mai multe vor rămâne ca seminţe nefecundate în viscolul forţelor contrare.”

chess_by_kyrrelienfoto: KirreLien

Anunțuri

18 gânduri despre „Fără premii

  1. Cristian: Este miezul unei poveşti publicate în 1933, de către un autor român…
    Gala: Povestirea (are 90 pag., în ediţia din care am citat, Minerva – 1971, format A5) a fost publicată şi la „Ion Creangă” în 1980.
    Andi: „sânt” nu-mi aparţine, dar îl folosesc de vreun an în toate ocaziile. Nedumerirea, care a fost şi a mea, s-a lămurit dând curs îndemnului de a observa textele româneşti de până la adoptarea alfabetului „latin”. Varianta „sunt” susţine campania de occidentalizare a românilor.

    Apreciază

  2. ”sânt” rimează cu barba 🙂

    cunosc această grafie, n-am chiulit de la cursul de istoria limbii române 😀 întocmai făcusem precizarea …

    🙂

    Apreciază

  3. Pingback: În căutarea autorului de luni « Lemondegala

  4. gala: Mulţumesc, înţeleg că „zisul-concurs” face pui. Textul îl port de multă vreme „acolo, sus”, iar ce vroiam e doar o lectură în cheie afectivă, dar nu m-am priceput să formulez. Iniţiativa ta îmi vine, cumva, în sprijin…

    Apreciază

  5. ioane
    merci de idee poate ca asa le dezvaluim si altora lecturile nostre dragi
    te astept la descoperit; autorul inca nu l-a gasit nimeni 🙂

    Apreciază

  6. Buna ziua. Pe aceasta cale va anuntam ca v-am adaugat in portalul probloguri.wordpress.com.
    Multumim si scuzati-ne de offtopic!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s