„Dar turcii nu sunt foarte inteligenţi, şi, din această pricină, sunt musulmani.”
Cum am devenit patriot
1.
Pe 27 iulie 2012, în ziua Sfântului Pantelimon, aterizez pe aeroportul din Dortmund.
Am în spate un rucsac verde cu aer soldăţesc, iar în picioare nişte adidaşi noi, cu talpă subţire, cumpăraţi de la Carrefour cu 80 de lei. Nimic voluminos, nicio haină groasă.
Ajung pe jos în prima staţie de cale ferată, după cum îmi făcusem planul pe Google Maps, iar acolo, din pricina faptului că nu am monede sau bancnote potrivite pentru automatul de bilete, pierd unul sau două trenuri. Mă întorc în zona locuită şi schimb.
Ajung în Koln când după-amiaza a pornit deja către seară. Bat străzile mănăstirilor, bisericilor şi Caritasurilor, căutându-mi un adăpost, dar nu găsesc pe nimeni.
Doar când mă întorc
Vezi articolul original 5.870 de cuvinte mai mult
Pingback: Happy week-end: Vigilenţă | Penelopa Întâia
Pingback: Happy week-end: Vigilenţă | Zamfir Turdeanu' - un turdean (aproape) ca oricare
Pingback: Happy week-end: Floare pe stânci | Florina Lupa Curaru
Pingback: Reflexie: Blocuri de peste drum | Florina Lupa Curaru
Pingback: Reflexii: Un câine, doi câi | Penelopa Întâia
Pingback: Reflexii: Intrat la apă | Zamfir Turdeanu' - un turdean (aproape) ca oricare
Pingback: Happy week-end: Casa bunicilor
Pingback: Reflectare: Cine eşti?