Arhive pe etichete: film
Repetiţie generală
Explicaţia o dă istoria, tâlcul, însă, îl găsim în relaţia cu Dumnezeu…
„Hristos a înviat!” … dar noi?!
… „zece minute”, „trei zile”, „UN AN”, „O VIAŢĂ”, o generaţie care nu ştie de supunere oarbă. Ai cui or fi?
Noi …, „aşteptăm.”
Natura(l:)
Fără a mai ochi prin dicţionare, debitez ca pentru mine:
natural, adică de la natură, sau în duhul ei, în firea creată, firesc – aşadar, în(tru) ordinea cea dintotdeauna, fără a forţa în vreun fel.
Cu toate astea, naturaleţea pare mult în afara oricărei încercări de a judeca, poate şi pentru că demersul e străin de fire, de ordinea naturală.
Judecătorii alcătuiesc conjunctural o gaşcă mereu majoritară, ale cărei emanaţii trimit către un cod pe care nimeni nu pare a-l considera în alte împrejurări. Se impune astfel ordinea de drept, sau cea pe care o vrem noi, pentru că aşa (oare?!) vrem noi.
După care căutăm alte şi alte argumente în susţinerea acestei alte orânduieli, ne felicităm sau sancţionăm pentru noile îndreptăţiri ale slăbiciunii în a nu mai percepe naturalul.
Pentru că nu mai ţinem de ordinea naturală, cu voia noastră, nu mai pricepem firea de care ţinem fără să vrem.
Last Day Dream
… sau viaţa în câteva, ultime, clipe. O temă pe care am abordat-o întotdeauna cu teamă înfiorată (!), căutând, parcă, să ne privim ceafa. Fiecare pe a sa… direct.
Un film ultra-scurt, prezentat de către regizorul Chris Milk la „42 Second Dream Film Festival” – Beijing, China 2009.
Unde mergem…
Moscow in slow motion. Camera and montage – Andrey Stvolinsky. („Parfois on croit que les gens de l’Europe de l’Est ne pensent que de l’immigration dans les pays d’Ouest. Tout d’abord je veux preciser que c’est pas mon cas. On m’a propose deja de s’installer en France, mais j’ai beaucoup de choses a faire ici”). Music – Kilimanjaro DarkJazz Ensemble.